THERE’S ONLY TODAY

INIMA CRACIUNULUI

Photo Source: Instagram

“On ne voit bien qu’avec le coeur. L’essentiel est invisible pour les yeux.” – Antoine de Saint-Exupéry

Nu se vede cu ochiul liber, dar este peste tot. Ce? Dragostea, bunatatea, indurarea, mila Lui Dumnezeu.

Ce e in inima? Cum e acolo? Pai… e ocupata inima cu multe lucruri. Pentru tot avem loc, dar nu pentru EL, desi sediul fiintei Lui este in inima.

Atunci cand este primit, toata lumea trebuie sa iasa afara. In locul sfant, in inima, doar un Imparat poate sa domneasca. Nu poti sa ai toata lumea impachetata, dar si un Imparat pitit intr-un coltisor mic. Nu putem sa fim nici pe jumatate. De ce? Pentru ca un Imparat domneste peste tot. Un fel de think global and act local.

Negociem? “Asteapta afara, Imparate!” Eu am de sarbatorit putin si in toate felurile. Te chem eu cand ma simt rau, cand nu mai stiu ce sa fac cu “experientele” mele. Sa faca Imparatul cum vrem noi, nu? Zile, saptamani, ani. Inseamna ca EU sunt Imparat. Si ne lasa sa facem cum vrem noi, cum ne crosetam noi. Asa sa fie!

“Iată, Eu stau la ușă și bat! Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el, și el cu Mine. Celui ce învinge îi voi da dreptul să șadă împreună cu Mine pe tronul Meu, tot așa cum și Eu am învins și am șezut împreună cu Tatăl Meu pe tronul Lui. Cine are urechi să audă ce zice bisericilor Duhul!»“.

Este vorba despre usa inimii. Nu sta dupa noi. Dumnezeu este Bun ca ne-a tinut pana acum. De ce ne tine? Ne tine pentru ca indurarea Lui este vesnica. (Psalm 136)

Cand invatam sa-L punem pe Dumnezeu primul, toate celelalte ni se vor da pe deasupra. Astazi am aflat ca pleaca si se intoarce iar. Pleaca daca nu este primit. Se intoarce doar ca sa implineasca “Cuvantul”. Bine ar fi sa ne gaseasca pe cei mai multi dintre noi cu inima plina de dragostea Lui.

Dumnezeu ne directioneaza pasii. Ne pune deoparte, ne izoleaza, ne curata, ne restaureaza. Nu ne judeca. Ne spune doar sa nu mai repetam “greseala”. Ne punem nadejdea in alti oameni? Nu. Daca traim in intuneric si nu credem in nimic? No worries. “There’s a crack in everything. That’s how the light gets in.”

Fiecare are de trecut un “next level” in propria lui calatorie. Drumul este personal.

Avem doar falsa impresie ca mai atenuam din cadere daca mai aratam cu degetul spre altul. E linistitor sa iti imaginezi ca vecinul “e mai rau decat mine”.

Ce e cu inima asta a noastra? In Ieremia 17:9 este scris: “Inima noastra e nespus de inselatoare si deznadajduit de rea. Cine poate s-o cunoasca? Eu, Domnul, cercetez inima si cerc rarunchii, ca sa rasplatesc fiecaruia dupa purtarea lui, dupa rodul faptelor lui.”

Ne plac cuvintele, ne plac asa de mult. Ne frezam cu ele, ne tocam in bucati, dar cuvintele nu fac decat sa astupe multitudinea gandurilor. Atunci cand linistea se naste… mai este ceva de astupat?

Cartile pot fi prezente in calatoria oamenilor sub forma de timp personal. Biblia este singura carte care ne citeste. Nu noi o citim pe ea, ci invers.

Cum ar decurge o intalnire intre mine (un om din opt miliarde) si Cel Nascut astazi, Cel Sfant? Te priveste in ochi cu caldura, iti intinde mana si rosteste: “EU SUNT CALEA”, “EU SUNT ADEVARUL”, “EU SUNT VIATA” , “EU SUNT LUMINA”, “EU SUNT PAINEA”.

Introducerea mea? Ce imi ramane sa spun? Singura fraza permanent corecta pe o pot rosti: Eu sunt un pacatos. Acesta este singurul raspuns corect. Abia apoi pot respira eliberat.

Ce inseamna expresia “S-a pocait domne de pacatele ei/lui?” Inseamna sa iti para rau de pacatele tale. Cand iti pare rau, nu mai repeti.

“Cine cauta, gaseste.” Dar ce sa cautam? Ce? Sa cautam in altii? Ce treaba avem in altii?

Pe altul il pot vedea doar din atat cat sunt eu. Imi imaginez ca celalalt este “eu”?

Stiu ce ganduri are cel din fata mea? Stiu eu ce poarta in suflet? La cine sa ne uitam daca suntem toti la fel? Vreau sa traiesc “viata” altuia?

Ma uit spre Cel ce spune ca Este, iar eu incep sa inteleg: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor. Daca chiar te uiti spre Cer, n-ai cum sa-l vezi pe celalalt. Obiceiul devine ca bautul apei. Daca nu am baut suficienta apa, nu e bine. Hidratarea este zilnica.

“Lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei care-L iubesc.”

Vestea buna este ca Domnul Isus/Iisus Hristos (in ebraica se scrie Yeshua) te primeste asa cum esti, dar nu te lasa asa cum esti. Te transforma de la interior spre exterior. Atunci cand nu stii ce sa faci, te uiti spre El. Privesti intern doar chipul Lui, nu proiectia celui din fata ta.

“It is better to be roughly right than precisely wrong.” – John Maynard Keynes

Iubire, pace, iertare! (pentru inimile noastre)

Inspiratie: Cornel Constantin

Multumim!

Best regards,

Mijournali

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.