Knock! Knock! Book! Book!
Within a book, within a place, within a flower.
Design pentru lumea reala – Victor Papanek
Toti oamenii sunt designeri. Tot ceea ce facem, aproape tot timpul, este design pentru ca se afla la baza tuturor activitatilor umane. Proiectarea si modelarea oricarui act in scopul obtinerii unui rezultat previzibil, dorit, constituie procesul de design. Orice incercare de a separa designul, de a-l individualiza, contrazice ideea ca designul sta la baza vietii. Design inseamna sa compui un poem, sa faci un zid, sa pictezi o opera de arta, sa scrii o compozitie muzicala. Dar design, inseamna, de asemenea, si sa faci ordine si curatenie intr-un sertar de birou, sa extragi un dinte afectat, sa coci o placinta cu mere, sa alegi membrii unei echipe pentru un meci de baseball televizat, sa educi un copil.
Watson si Crick au intuit ca structura ADN-ului putea fi exemplificata elegant printr-o spirala. Si, pornind de la aceasta intuitie, si-au inceput cercetarile. Intuitia lor a fost confirmata: era o spirala! Incantarea pe care ne-o determina ordinea descoperita in florile de gheata de pe geamul avionului, in perfectiunea hexagonala a fagurelui, in frunze sau in arhitectura unui trandafir reflecta preocuparea omului fata de modele. Incercam constant sa ne intelegem existenta extrem de complexa si de schimbatoare cautand o ordine in ea.
Si ceea ce cautam, gasim. Sunt sisteme biologice fundamentale la care reactionam la nivel constient sau inconstient. Motivul pentru care ne bucuram de ceea ce vedem in natura este acela ca identificam o economie de mijloace, simplitate, eleganta si o rectiliniaritate fundamentala. Dar toate aceste sabloane naturale, bine ordonate si placute din punct de vedere estetic, nu au aparut ca urmare a interventiei omului si, de aceea, definitia pe care am propus-o nu le are in vedere. Conceptul de design se aplica doar instrumentelor si obiectelor create de oameni. Conceptul este astfel denaturat, din moment ce atribuim frumusetea pe care o vedem in natura unor procese pe care, de cele mai multe ori, nu le intelegem. Ne plac nuantele de portocaliu si rosu ale artarului toamna, dar ceea ce ne incanta este determinat, de fapt, de un proces de disolutie, a mortii frunzelor. Poate ca forma aerodinamica a corpului unu pastrav ni se pare suficient de frumoasa, par pentru un pastrav inseamna eficienta la inot. Extraordinara frumusete a spiralei de crestere a florii-soarelui, a ananasului, a conului de brad sau a dispunerii frunzelor de tulpina poate fi explicata de Sirul lui Fibonacci, dar pentru o planta aranjamentul serveste doar la imbunatatirea fotosintezei prin expunerea unei suprafete cat mai mari din planta la lumina. La fel, frumusetea pe care o regasim in coada unui paun, fara indoiala si mai atractiva pentru o paunita, este rezultatul unei selectii interspecifice. Absenta unei astfel de intentii se remarca si in cazul unei gramezi de monede amenajate aleatoriu. Totusi, daca aranjam monedele dupa dimensiune si forma, ne impunem intentia si putem realiza un aranjament simetric. Un sistem ordonat in mod simetric este preferat de copiii mai mici, oamenii extrem de primitivi si chiar si de unii nebuni, deoarece este simplu de inteles. Orice mutare ulterioara a monedelor va produce un numar infinit de aranjamente asimetrice care necesita un nivel ridicat de complexitate si o mai mare implicare din partea privitorului pentru a intelege si a evalua acea schimbare. In timp ce structurile simetrice si cele asimetrice pot fi apreciate diferit din punct de vedere estetic, ambele isi pot demonstra rapid validitatea daca exista o intentie clara.
Din cauza veniturilor mici a aparut o revolta a consumatorilor fata de falsa uzura a produselor, dar si fata de bunurile de calitate inferioara. Pentru prima data, dupa cateva decade, consumatorii sunt interesati de calitatea, de durabilitatea si de costul redus al produselor. In plus, publicul pare dispus, cand isi permite asta, sa plateasca mai mult pentru un vas de gatit care va rezista 20-30 de ani, pentru o bicicleta rezistenta, pentru piese de mobilier bine executate sau pentru aparate realizate cum trebuie. A doua descoperire se refera la valorificarea designului de calitate din trecut. Tot mai multi oameni se vad fortati sa cumpere produse deja folosite din depozite precum Goodwill, Armata Salvarii, Societatea St Vincent de Paul sau Societatea Invalizilor.
Blocaje profesionale. Uneori, specializarea poate genera blocaje cu adevarat paralizante. Cand li se arata un obiect in plan frontal si in plan lateral (asa cum este in cazul de fata) si li se cere sa-l deseneze in perspectiva, de regula, arhitectii, inginerii si desenatorii care nu reusesc sa faca acest lucru sunt intr-o proportie mai mare decat cei care nu au o pregatire in acest domeniu. Gasirea solutiei corecte la aceasta problema ne poate invata, de asemenea, cum putem rezolva probleme in general. Ambele raspunsuri indicate sunt corecte. Putem sa aflam cum s-a ajuns la o anumita solutie: fie prin analiza creativa, fie prin perspicacitate.
Omul este un generalist. Extensiile sale (instrumentele de lucru si mediu in care traieste) pe care si le proiecteaza il ajuta sa se specializeze. Dar, prin proasta proiectare a instrumentelor de lucru si a mediului de trai, adesea obtinem un raspuns ciclic, astfel ca tot ceea ce a proiectat se intoarce impotriva lui, afectandu-l in asemenea masura incat il determina sa se transforme pentru totdeauna intr-un specialist. Dar impactul pe care il are orice dispozitiv, instrument, mediu proiectat poate fi studiat inainte ca acesta sa fie proiectat si fabricat. Datorita computerelor, acum este posibil sa fie generate matematic modele de procese, interactiuni si sisteme care sa fie studiate inainte de a fi puse in practica. “